

Pentru fiecare dintre genurile de expertize efectuate institutionalizat în I.N.E.C., obiectivele acestora sunt următoarele:
A. Expertiza scrisului și a documentelor
1
Expertiza scrisului şi a semnăturilor
- Stabilirea autorului unui text;
- Stabilirea autorului unei semnături;
- Stabilirea autorului unor modificări grafice;
- Stabilirea autorului unor adăugiri grafice;
- Stabilirea modului de contrafacere a semnăturilor;
- Stabilirea scrisurilor alterate (deghizate).
2
Expertiza documentelor
- Stabilirea autenticităţii documentelor (ex: formulare tip, formulare securizate, bancnote, acte de identitate, legitimaţii etc.);
- Stabilirea existenţei modificărilor efectuate pe orice tip de acte sau documente (ex: înlăturare de text prin acoperire, haşurare, ştergere mecanică, ştergere chimică etc.);
- Descoperirea falsului realizat prin diferite metode (fotocopiere, colaje ş.a.);
- Stabilirea autenticităţii impresiunilor de ştampilă şi parafă;
- Stabilirea tipurilor de imprimantă cu care au fost tipărite documentele (ex: matriceală, jet de cerneală, LASER);
- Identificarea tipului maşinii de scris şi a dactilografului;
- Stabilirea modalităţii de falsificare sau de contrafacere a documentelor;
- Stabilirea relativă a perioadei de întocmire a actului;
- Stabilirea tipului materialelor de scriere;
- Reconstituirea documentelor deteriorate (arse, spălate, şterse, haşurate, rupte etc.) şi relevarea informaţiilor existente pe acestea.
B. Expertiza dactiloscopică
C. Expertiza traseologică
- Identificarea persoanei sau obiectului creator de urme;
- Stabilirea modului de creare a urmelor;
- Stabilirea tipului de urme;
- Reconstituirea întregului după părţile componente.
D. Expertiza balistică
- Identificarea armelor după urmele lăsate pe proiectil (glonţ) sau tubului cartuşului;
- Distanţa de la care s-a tras;
- Direcţia tragerii;
- Stabilirea poziţiei trăgătorului şi a ţintei;
- Stabilirea stării de funcţionare a armelor;
- Identificarea factorilor suplimentari ai împuşcăturii de pe armă şi/sau de pe obiecte de îmbrăcăminte.
E. Expertiza accidentelor de trafic rutier
Printre problemele pe care expertul criminalist le poate elucida în cadrul expertizei criminalistice auto, enumerăm:
- Determinarea dinamicii accidentului după urmele create în câmpul infracţional, ce presupune o prezentare a derulării evenimentului rutier, aşa cum rezultă din interpretarea tuturor probelor administrate în cauză;
- Stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculului după urmele de frânare, derapare, răsturnare respectiv după amplitudinea deformaţiilor sau distanţa de proiectare a pietonului sau a altor repere şi obiecte; astfel, în funcţie de derularea evenimentului rutier şi consumurile energetice care se regăsesc se face o determinare analitică a valorii vitezei de deplasare în momentele premergătoare declanşării strii de pericol sau în cel al impactului;
- Direcţia sau direcţiile de deplasare ale autovehiculelor după urmele lăsate pe segmentul de drum respectiv; având în vedere aspectul şi poziţia urmelor, interpretate pe baza imaginilor foto şi a schitei locului faptei, se pot stabili atât direcţiile cât şi traiectoriile urmate de vehicule atât înainte cât şi după impact;
- Stabilirea locului impactului; locul impactului este materializat de o serie de urme, dintre care enumerăm, particule de pământ, pelicule de vopsea, cioburi de sticlă, fragmente de plastic, urme de ulei sau lichid de răcire, modificări bruşte ale traiectoriilor urmelor de frânare, diverse obiecte pe care victima le transporta sau obiecte vestimentare ale sale; toate acestea oferă indicii importante cu privire la poziţia locului în care traiectoriile celor două vehicule respectiv vehicul-pieton s-au intersectat;
- Stabilirea poziţiei autovehiculului (autovehiculelor) sau a victimei în momentul impactului; analizarea formei şi dispunerii avariilor pe autovehicul (autovehicule) cât şi a vătămărilor corporale suferite de victimă, reţinute în actele de constatare medico-legală, permit stabilirea poziţiilor reciproce dintre autovehicule respectiv dintre autovehicul şi pieton în momentul impactului;
- Stabilirea momentului apariţiei stării de pericol; acţiunea sau inacţiunea unui participant la traficul rutier, efectuată cu încălcarea unor norme legale, conduc la generarea unei stări de pericol pentru ceilalti participanţi, care sunt nevoiţi să iniţieze manevrele de evitare; momentul generării stării de pericol este dependent de o multitudine de factori dintre care enumerăm, caracteristicile sectorului de drum, condiţiile meteo-rutiere şi de trafic, vârsta pietonului etc.
- Stabilirea spaţiului parcurs de victimă respectiv autovehicul din momentul aparitiei stării de pericol până în cel al coliziunii; după stabilirea locului impactului şi a momentului generării stării de pericol, coroborate cu valorile vitezelor de deplasare, se poate determina analitic spaţiul parcurs de pieton respectiv autovehicul între aceste două momente;
- Stabilirea relaţiilor de timp în care s-au derulat anumite secvenţe ale accidentului;presupune calculul timpului funcţie de spaţiile parcurse de autovehicule respectiv pietoni şi a vitezelor de deplasare ale acestora;
- Stabilirea posibilităţilor de evitare a accidentului; aceasta analiza reprezintă elementul principal, pe baza căruia, alături de celelalte mijloace de probă, organul judiciar stabileşte vinovăţia; prezintă două etape, prima este analiza posibilităţilor de evitare, care se încadrează între momentul declanşării starii de pericol şi cel al impactului, respectiv a doua, cea a posibilităţilor de prevenire a accidentului, care cuprinde analiza evenimentului în funcţie de obligaţiile legale pe care le avea conducătorul auto respectiv pietonul, anterior declanşării stării de pericol;
- Examinarea pneurilor şi jantelor deteriorate; presupune o analiză a avariilor pe care acestea le prezintă coroborată cu evaluarea traseologică a urmelor constatate atât pe suprafaţa anvelopei, respectiv a jantei, cât şi la locul faptei, pentru a se stabilii cauza depresurizării pneului şi implicit a momentului în care a avut loc acest proces, în raport cu cel al impactului ( analiza raportului cauză-efect);
- Examinarea criminalistică a diferitelor repere din sistemele de siguranţă ale autovehiculului găsite rupte sau deformate; aceasta analiză are ca scop determinarea relaţiei cauzale între avarierea reperului respectiv şi producerea evenimentului rutier, respectiv a faptului dacă aceasta reprezintă cauza sau efectul accidentului;
- Identificarea generică sau individuală a obiectului creator al urmelor de pneuri sau a genului de autovehicul în cazul evenimentelor rutiere cu fugă de locul faptei; tipul de autovehicul care a lăsat urmele relevate la locul faptei poate fi stabilit prin anumite elemente caracteristice anvelopelor cu care acesta este echipat : amprenta benzii de rulare a pneului şi lăţimea urmei pot furniza informaţii privind tipul şi marca anvelopelor, prezenţa unor defecte sau uzuri ale profilurilor sub formă de rupturi, tăieturi, pierderi de substanţă permit stabilirea caracteristicilor individuale, iar determinarea ecartamentului autovehiculului (distanţa dintre roţile aceleiaşi punţi) poate indica genul şi tipul de autovehicul care le-a lăsat;
- Identificarea individuală a autovehiculului în cazul evenimentelor rutiere cu fugă de locul faptei prin examinarea comparativă a peliculelor de vopsea, reconstituirea întregului din părţi şi examinarea structurală comparată a fragmentelor şi cioburilor găsite la locul faptei.
Atât multidisciplinaritatea cât şi problematica examinărilor transced uneori aspectele pur tehnice auto. Pe lânga acestea, expertiza criminalistică poate viza şi aspecte traseologice (urme), fizico-chimice (în cazul prelevărilor de substanţe organice şi anorganice), la care se adaugă coroborarea cu aspectele medico-legale.
La efectuarea expertizelor, la INEC, se utilizează metode şi programe specifice pentru stabilirea dinamicii accidentelor şi reconstituirea evenimentului.
F. Expertiza vocii și a vorbirii
- Verificarea autenticităţii înregistrărilor audio şi audio/video. În cadrul acesteia se verifică de către expert dacă înregistrările de examinat sunt ceea ce se susţine că sunt, respectiv dacă înregistrările conţin eventuale urme de alterare, sunt realizate cu metoda indicată de partea care a produs proba respectivă etc. Examinarea echipamentului tehnic prezentat ca fiind cel cu care s-a realizat înregistrarea originală poate oferi indicii importante cu privire la autenticitatea acesteia.
- Identificarea persoanelor după voce şi vorbire. Expertiza vocii şi a vorbirii se efectuează numai asupra înregistrărilor originale sau duplicate (copii fidele) ale înregistrărilor originale eliberate şi certificate de autorităţile care le-au realizat, cu condiţia ca duplicatele să fie admise de organul judiciar care a dispus expertiza.
- Examinarea constă în compararea unei voci din înregistrarea în litigiu cu vocea unei persoane bănuite.
Observaţie: Nu reprezintă obiect al expertizei criminalistice a vocii şi vorbirii transcrierea convorbirilor. Transcrierile se pun la dispoziţia expertului de către organele judiciare care au dispus expertiza. - Îmbunătăţirea calităţii înregistrărilor. Se efectuează în scopul creşterii inteligibilităţii înregistrărilor prin reducerea sau eliminarea unor tipuri de zgomote.
G. Expertiza fotografiilor și a imaginilor video
Cu privire la o fotografie sau imagine video, obiectivele expertizelor efectuate la INEC constau în:
- Stabilirea autenticităţii imaginilor fotografice sau video. Se verifică dacă înregistrarea (imagine foto sau video) de examinat este ceea ce se susţine că este, respectiv dacă conţine eventuale urme de alterare, este efectuată cu metoda indicată de partea care a produs proba respectivă etc. Examinarea echipamentului tehnic prezentat ca fiind cel cu care s-a realizat înregistrarea originală poate oferi indicii importante cu privire la autenticitatea acesteia.
- Îmbunătăţirea imaginilor fotografice sau video. Se efectuează în vederea creşterii clarităţii imaginilor sau pentru ameliorarea condiţiilor în care se efectuează expertizele de identificare a persoanelor sau obiectelor.
- Identificarea persoanelor, obiectelor şi a unor caracteristici ale acestora. Analiza constă în compararea persoanelor sau obiectelor din imaginile în litigiu cu fotografii sau imagini video ale persoanelor sau obiectelor de analizat, puse la dispoziţie de organele judiciare sau prelevate de către experţi.
- Stabilirea locaţiei şi datei unei imagini. Examinarea unei fotografii sau a unei imagini video poate să releve informaţii care permit identificarea locaţiei şi/sau a datei când a fost realizată.
H. Expertiza fizico-chimică
În funcţie de obiectivele dispuse şi de natura probelor materiale înaintate, se pot efectua, folosind metoda comparativă, examinări prin: microscopie optică, microscopie electronică cu baleiaj (SEM-EDAX), cromatografie în faza gazoasă cuplată cu spectrometrie de masă (GC-MS) şi cromatografie în faza lichidă (HPLC).